Dan Perjovschi: ”În România, soclul costă mai mult decât bronzul de deasupra”

Luni a fost dezvelit monumentul „Aripi”, amplasat în Piaţa Presei Libere şi semnat de sculptorul Mihai Buculei, ridicat în memoria luptătorilor din rezistenţă anticomunistă 1945-1989 din România şi Basarabia, pentru a omagia demnitatea celor care s-au jertfit în lupta împotriva comunismului. Evenimentul prilejuieşte o clipă de reflecţie asupra situaţiei monumentelor istorice şi a patrimoniului naţional, asupra fondurilor alocate acestui sector al culturii, asupra noţiunilor precum „valoare” artistică şi financiară, „semnificaţie”, „receptare”, dar şi asupra unor întrebări precum cine decide, cum şi de ce.

• DESCOPERĂ.ro, alegerea numărul 1 pentru pasionații de Știință și Tehnologie din România!
• Cardiologul Stanislav Rurac vorbește despre dieta pentru o inimă sănătoasă: „SĂ BEM SAU NU vin roșu…

Desenatorul, ilustratorul, scriitorul şi jurnalistul Dan Perjovschi discută într-un interviu acordat MEDIAFAX subiecte sensibile pentru lumea artistică, dar şi pentru societatea românească: cine îi stabileşte românului monumentele de toate zilele, ce nereguli bugetare se ascund sub marmura, bronzul unor opere de valoare îndoielnică, declarând că are mai multă încredere în gusturile concentăţenilor decât „în gustul şi prieteniile artistice ale unui primar”.

Prezentăm interviul acordat MEDIAFAX de Dan Perjovschi:

Reporter: Cum stabilim valoarea monumentelor„ Aripi”, a „Ţepei” („Memorialul Renaşterii” ) lui Ghilduş si ale sculpturilor lui Bolborea? O stabileşte Primăria sau o comisie specială? Cum ne trezim în spaţiul public cu astfel de opere? Sunt opere de artă sau justificări de buget? Cine judecă? Primăria sau comisia de cultură?

Dan Perjovschi: În mod normal şi valoarea în bani şi aia în glorie ar trebui stabilite de o comisie specială că monumentele nu sînt borduri să fie calculate la metru. În România unde soclul costă mai mult decît bronzul de deasupra, este evident că ceva nu-i în regulă. Pe de altă parte fiind vorba de spaţiu public şi publicul ar trebui să aibă ceva de spus. Nu ştiu cum… Şi chiar dacă cetăţenii sînt în principiu conservatori tot am mai multă încredere în ei decît în gustul şi prieteniile artistice ale unui primar.

Reporter: Ce tip de memorie a monumentelor istorice ar trebui sa existe în spaţiul public românesc? Cine judecă, ochiul străinului sau cel al românului?

Dan Perjovschi: Ochiul romînului. Numai că monumentele nu ar trebui să fie obligatoriu istorice şi dacă sînt nu e obligatoriu să fie figurativ de secolul 19 sau modernist început de secolul 20. Ar trebui să fie ale timpului în care se inaugurează. După aia orice monument bun sau prost cu spume va fi văzut şi cîntărit de ochiul străinului. Ţeapa a intrat în peisaj şi în folclor şi uităm cît de slabă este…

Reporter: Sunteţi de acord cu acţiunea de subscripţie publică a guvernului prin care se solicită bani românilor pentru „Cuminţenia Pământului”? Vi se pare decent ca în România de astăzi guvernul să ceară aşa ceva?

Dan Perjovschi: Da, şi fac ce pot pentru asta. Nu e vorba de bani. Deşi şi aici în loc că BNR să cumpere lingouri de aur care fluctrează pe piaţă mai bine cumpărăm Brâncuşi a cărui valoare numai urcă. E vorba de un proiect comun (altul decît echipa naţională de fotbal). Punem banii noştri, e lucrarea noastră. Şi putem avea pretenţii. De exemplu eu vreau ca sculptura asta mică să schimbe toată expoziţia permanenta de la MNAR şi să lărgească partea de modern şi contemporan. Mi se pare amuzant să mă întrebaţi de “decentă” când e vorba de una din cele mai importante lucrări de artă ale secolulului 20 în ţară unde autostrăzile la suprapreţ alunecă la vale… sau nonvalori de milioane au 30 de metri înălţime…În ţara Palatului enorm şi oribil şi al catedralei enorme şi inutile n-ar fi mişto să ne unim pentru “piatră asta mică”?

Dan Perjovschi este un desenator, ilustrator, scriitor, jurnalist şi autor de performance român, născut în Sibiu, în 1961. A absolvit Liceul de Artă din Sibiu, în 1980. Între 1985-1990 a locuit la Oradea şi între 1990-2010 la Bucureşti.

Lucrările sale de artă reprezintă o combinaţie între desene, desene animate, artă brută şi graffiti şi se află temporar pe pereţii muzeelor sau altor spaţii contemporane din lume.

Perjovschi abordează teme sociale de actualitate în operele sale şi a avut un rol important în cultura românească, fiind ilustrator şi autor de articole pentru Revista 22 din Bucureşti. Acesta a expus la principalele muzee şi centre de artă contemporane mondiale Moma New York, Tate Modern Londra, Centre Pompidou Paris, MACBA Barcelona, Muzeul Ludwig Cologne, Muzeul Vanabbe din Eindhoven, Moderna Museet Stockholm, Kiasma Helsinki, Moderna Galerija Ljubljana, Lenbachaus Munchen, Kunsthalle Basel şi au participat la numeroase bienale şi trienale de arta internaţionale Veneţia, Sidney, Sao Paolo, Istanbul, Lyon, Moscova, Jakarta, Aichi, Incheon, Paris, de fiecare dată promovând oraşul Sibiu la cel mai înalt nivel.

Din 2010 şi-a mutat atelierul artistic la Sibiu, într-o clădire care ţine loc de depozit, de bibliotecă şi de locuinţă şi care găzduieşte şi proiectele soţiei sale, Lia Perjovschi. de cercetare şi educaţie artistică ”Arhiva de artă contemporană şi Muzeul cunoaşterii”.

Dan Perjovschi participă anual la aproximativ 30 de expoziţii personale sau de grup, workshopuri, conferinţe şi simpozioane.

Sursa: Mediafax